Cuvinte...

În matematică două jumătăți fac un întreg. În viață, un întreg câteodata nu face nici măcar o jumătate…

Dac-aș avea puteri supranaturale... O, dacă le-aș avea! Aș schimba-o-n lung și-n lat, cu tot cu gândurile ei. Aș întoarce-o și aș stoarce-o până ce-și va reveni... E noapte și e frig. Rătăcesc pe holde. Imagine bizară. În urma mea am lăsat bucuria... În jurul meu se-ntinde un deșert din ce în ce mai larg, zbier după ajutor dar nu e nimeni. Sunt singură. Doar eu și luna deasupra-mi luminând, doar eu și cu mine. Sentimentul de frică mă acaparează și sufocă. Închid ochii și-i deschid repede. Mă trezesc în cameră. Afară plouă. Decorul nu s-a schimbat deloc. Bezna tot mai domină și frica-mi este cel mai bun prieten acum, după singurătate... Acum doresc să posed puteri supranaturale și să schimb totul. De câte ori mă trezesc într-un deșert beznatic, sunt singură. Am nevoie de un suflet care se simte la fel în timp, ce înoată în întuneric, un suflet care mă înțelege și nu condamnă... Însă, nu mai există. Şi ori de câte ori îi prezic întoarcerea, mâ înșel... Aș schimba-o și aș numi-o...

Sunt o umbră pe paravanul de mătase. Un material pe care lumea-l prețuie, cei bogați îl cer iar cei săraci îl doresc. Dar eu tot o umbră rămân. Culoarea albastră ca cerul impune o durere sumbră în suflet și te face să nu te mai abați de la gânduri. îți faci falsa impresie că poți să zbori și te cuprinde un dor cumplit în inimă. Senzația că ești închis te copleșește. Îți vine a țipa, a urla, dar ce rost? Oricum nimeni nu te aude! Vocea iritantă din fundal îmi încurcă gândurile și le șterge din memorie. Unul însă rămâne. Gândul acela mult cunoscut mie, un gând frumos, complicat, dar totuși atât de simplu. Unul care niciodată nu piere orice s-ar întâmpla. Nici o voce nu-l poate alunga pentru că atâta timp cât este în mine, trăiesc. Și mă pierd în albastrul mătăsos... Mă înfioară însuși presupunerea că dincolo de paravan există o lume incertă, însă niciodată nu am îndrăznit să pășesc pe tărâmurile ei. Dorința în mine crește și mă simt tot mai aproape să o fac. Totuși... încă nu este ...