Sărbătorile din ziua de azi
“Cu sau fără (de) mască”. O expresie
mult auzită în liceu. Domnului profesor de limba română îi plăcea nespus să se
joace cu această expresie. O folosea aproape la orice. Niciodată nu am reușit
să o înțeleg deplin. Cu toții știm ce înseamnă o mască. Dacă ne luăm după Dicționarul explicativ al limbii române,
vom vedea că este: 1. Bucată de stofă, de
mătase, de dantelă, de carton etc. (înfățișând o față omenească sau figura unui
animal) cu care își acoperă cineva fața sau o parte a ei (pentru a nu fi
recunoscut), lăsând numai ochii descoperiți; Fig. Înfățișare falsă. 2. Machiaj. Azi ne machiem cu toții, dar oare purtăm și o
mască? Ne ascundem după un simplu fond de ten sau există alte straturi cu mult
mai groase care ne acoperă fața și nu numai?
În
Grecia antică și teatru-i mult vestit, cei care purtau o mască erau actorii.
Dacă mergem în Italia, mai ales în sezonul carnivalesc, ne lovim de măști la
tot colțul. Nu e nevoie, totuși, să mergem atât de departe. Putem ieși în
stradă și vom avea nenumerate măști de “admirat”. Să luăm, spre exemplu,
târgurile de Crăciun. În fiecare an aștept cu nerăbdare să ajungă sărbătorile
pentru a merge în centru și a mă bucura de acest târg. De fiecare dată mă
lovesc de aceleași obstacole: lipsa autenticității și a adevăratului spirit de
Crăciun. E plin centrul de oameni cu câte un pahar de vin fiert într-o mână și
cu mâncare în cealaltă. Doar pentru că ne punem un palton pe noi, cizme pufoase
și savurăm vin fiert plimbându-ne printre căsuțele pline cu obiecte “autentice”
și “tradiționale”, ne simțim într-adevăr bine? Ne simțim împliniți, fericiți,
plini de căldură – așa cum ar trebui să ne simțim de sărbători… sau ne-am scos
masca de iarnă și ne-am lipit-o de față cu Super
Glue până la primăvară? Cât de
autentice sunt fularele, căciulile, vestele și mănușile vândute la acest târg,
rămâne de discutat. Unii merg doar de dragul mâncării: cârnați, șuncă,
brânză…totul de casă. Unii nici nu se gândesc să dea bani pe așa ceva, mai
degrabă-și taie porcul de acasă, că oricum se apropie Crăciunul și nu au de
ales. Este asta oare un fel de exemplu de rezistență? Depinde. Depinde și de
atitudinea fiecărui românaș pe care o adoptă de acasă și pe care (nu) o schimbă
pe parcurs. Pe un străin, probabil, nu îl deranjează nimic. Este frumos să vezi
tradițiile altui popor. Mă întreb, dacă am întreba pe vreunul dintre vânzători
care este semnificația acestor “obiceiuri”, am afla și răspunsul? Este
într-adevăr un târg autentic sau unul mascat?
Ținând
cont de toate cele spuse și pentru a ne întoarce la idea inițială, nu-mi rămâne
decât să mă întreb: de ce avem nevoie de atâtea măști? De ce e nevoie să camuflăm
totul: începând de la bradul de plastic și ornamentele din hârtie de acasă,
târgul de Crăciun din centru, până la machiajul de pe față și - mai mult decât
atât- spiritul sărbătorilor? Craciunul nu reprezintă nimic amenințător, ci dimpotrivă, este cea mai frumoasă
perioadă a anului de care trebuie să ne bucurăm cu adevărat. Crăciunul nu este cu mască, ci categoric fără de ea! Nu suntem actori greci și nici participanți ai carnavalului italian. Așadar, pentru ce mai avem nevoie de mască?
E o parte din ”lunga piesă de teatru” pe care o numim ”viață”. Jucăm diferite roluri (acasă, la școală, la ”job”) mai bine sau mai rău...
ReplyDelete